Se afișează postările cu eticheta trees. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta trees. Afișați toate postările

26 aprilie 2010

Arbori şi arbuşti infloriti

Flowering trees and shrubs

Prunus tenella (P. nana) (migdal pitic)
eg.: Dwarf Russian Almond
Salix caprea L. (salcie căprească)
eg.: Goat willow
Prunus padus L. (mălin)
eg.: Bird cherry



Juglans regia L. (nuc comun)
eg.: English walnut (Common walnut)

Prunus sp.

Cornus mas L. (corn)
eg.: Cornelian-cherry (Cornel dogwood)
Picea abies (L.) Karst. (molid)
eg.: Norway spruce
Fraxinus excelsior L. (frasin comun)
eg.: European ash

Salix fragilis L. (salcie plesnitoare)
eg.: Crack willow (Brittle willou)
Prunus avium L. (cireş pădureţ)
eg.: Wild cherry
Quercus robur L. (stejar)
eg.: Pedunculate oak
Mulţumesc foarte mult de vizită, cu respect, Anton Bacea.
Thank you for your visit!

25 aprilie 2010

Magnolia inflorita

Magnolia x soulangiana Soul.-Boud. (magnolie)
eg.: Saucer-magnolia; hu.: Valódi liliomfák (Magnolia); de.: Magnolien
Magnolia face parte din Genul Magnoli, Famila Magnliaceae, Ordinul Magnoliales, Subclasa Magnoliidae, Clasa Magnoliapsida, şi Încrengătura Spermatophyta.
Genul Magnolia este original din Asia, America de Nord şi America Centrală şi cuprinde cca. 77 de specii de arbori şi arbuşti.

Frunzele sunt simple cu marginea întreagă.
Florile sunt mari, solitare hermafrodite de culoare roz, alb.
Fructul este compus, în formă de con.

Arborele de magnolie înflorit în luna aprilie
Aspectul unui arbore înflorit de magnolie
Floarea văzut din interior
Magnolia înflorită în faţa casei mele

Floare de magnolie înflorit fotografiat de jos

Mulţumesc foarte mult de timpul acordat pentru vizită! Cu drag vă aştept şi altădată, vă doresc o zi bună, cu respect, Anton Bacea.

26 martie 2010

Winter forest

Pozele cu pădurea iarna sunt făcute de mine când am fost într-o plimbare la sfârşit de săptămână pe Vf. Judeleva (934 m), care se găseşte pe Dealul Hera, Comuna Rona de Sus, Maramureş, Transilvania şi era o zi superbă de făcut poze cu pădurea iarna. În continuare vă voi prezenta câteva poze cu pădurea iarna, vă doresc vizionare plăcută!
Din punct de vedere geografic Culmea Judeleva cu înălţimea de 934 m se află între Rona – Tisa şi se leagă cu Dealul Plăiuţului prin Dealul Hera (drumul DN18 care face legătura dintre Sighetu Marmaţiei şi Vişeu de Sus), care se găseşte în Depresiunea Maramureşului, între Comuna Rona de Sus şi Bistra. Pădurile care se găsesc pe Dealul Hera sunt situate în comuna Rona de Sus, Judeţul Maramureş şi aparţin Ocolului Silvic Sighet, Direcţia Silvică Baia Mare.

Fagul (Fagus sylvatica L.) face parte din Genul Fagus, Familia Fagaceae, Ordinal Fagales.

hu.: Közönséges bükk; Európai bükk / eg.: European beech / de.: Rotbuche

Pădure de fag cu exemplare bine conformate şi elagaţi (adică curăţate de crăci, spălate de crăci), aşa cum se observă în poza de mai sus

Doi exemplari de arbori fag, cu coronamentul foarte bine dezvoltaţi

Arbori acoperiţi de zăpadă iarna şi cu fundal albastru

Gradul de închidere a coronamentului (consistenţa arboretului) la arbori de fag iarna

În poza de mai sus, se observă rectitudinea trunchiului de larice (Larix decidua), în dreapta pozei

Pădure de goruneto-făget iarna

Doi arbori de fag îmbrăţişaţi, unu bătrân iar celălalt tânăr, foarte interesant în natură

Aşa cu se ştie, molidul (Picea abies (L.) Karst.) face parte din Genul Picea, Familia Pinaceae,Ordinal Pinales.
hu.: Közönséges lucfenyő / eg.: Norway spruce / de.: Gemeine fichte; Rottanne

Pădure de molid (Picea abies) iarna, cu ramurile aplecaţi din cauza greutăţii zăpezi


Mesteacănul (Betula pendula Roth) face parte din Genul Betula, Familia Betulaceae, Ordinal Fagales.
hu.: Fekete nyír / eg.: Silver Birch / de.: Birken

Alte poze cu pădure pe Panoramio, click pe linkul următor: http://bit.ly/9DC9QD

Vă mulţumesc foarte mult de vizită! Sper că v-a placut pozele mele, şi cu drag vă aştept şi altădată să vizitaţi blogul meu, vă doresc o zi bună şi toate cele bune, ing. Anton Bacea.

18 martie 2010

Pădurea de larice Coştiui

Originea şi evoluţia laricelui (Larix decidua)


Genul Larix datează probabil din era secundară (Mezozoic).
Strămoşul laricelui european este Larix glacialis (specie relictică, dispărută).
În era terţiară se produce separarea a două grupe de specii de larice, în China Centrală, una orientală, din care au rezultat speciile actuale L. kaempferi şi L. laricina şi alta vestică, din care au descins: L. decidua şi L. sibirica.
Strămoşul speciei L. decidua a migrat (în Jurasic), prin Altai şi Siberia, până în Europa.
Denumirea speciei în latină este Larix decidua, în română larice sau zada, engleză european larch şi în maghiară vörös fenyő.

Pădurea de larice Coştiui (Rónaszéki Fenyves erdő) în luna mai, văzută din partea vestică a satului Coştiui, Rona de Sus, Maramureş

Din punct de vedere fizico-geografice, Pădurea de larice Coştiui (Laricetul de la Coştiui) este situat în Provincia Central Europeană, subprovincia Carpatică ţinutul Carpaţilor Orientali, subţinutul Munţilor Vulcanici, districtul Oaş-Gutâi-Văratic, grupa de nord, iar din punct de vedere geografic se situează în Depresiunea Maramureşului, între Comuna Rona de Sus şi Satul Valea Stejarului.

Pădurea de larice Coştiui vâzut de jos iarna

Pădurea de larice Coştiui vara

Pădurea de larice Coştiui este situată în comuna Rona de Sus, satul Coştiui, Judeţul Maramureş, Transilvania în suprafaţă de 0,70 ha şi aparţine Ocolului Silvic Sighet, Direcţia Silvică Baia Mare.

Pădurea de larice Coştiui s-a constituit ca arie protejată prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajarea Teritoriului Naţional secţiunea III a zone protejate, Rezervaţie naturală, categoria a IV-a UICN, având codul 2576.

Scopul principal al declarării ca arie naturală protejată este cel de conservare a habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, diversităţii biologice.

Formarea conurilor de larice

Exemplarele de larice intră în vegetaţie în luna mai

Accesul se face pe la ieşirea din comuna Rona de Sus, spre localitatea Petova pe drumul DN18 ce traversează PasulHera şi care face legătura dintre Sighetu Marmaţiei şi Vişeu de Sus, apoi urmăm drumul care ne conduce în localitatea Coştiui, la cca. 1,40 km de la intersecţia celor două drumuri. Traversăm satul Coştiui pe un drum local şi după care la cca. 400-500 m ajungem în pădurea de larice.

Exemplare de larice cu trunchiul bine conformat

Trunchiul unui exeplar de larice

Pădurea de larice în luna februarie 2010


Alte poze făcute de mine cu Pădurea de larice Coştiui pe Panoramio, click pe linkul următor: http://bit.ly/daJV1m

Mulţumesc mult de vizită!!!